Am intrat în Albania

Am intrat în Albania

Pe-o vreme mohorâtă plecăm de la cazarea din Ohrid, Macedonia având destinația Sarandë, Albania. O țintă prea departe, cum aveam să aflăm, deși s-ar afla la doar 300 de km distanță.

Am făcut două greșeli:
1. am plecat mult prea târziu de la cazarea din Ohrid, adică pe la 10:30 și-apoi am mai zăbovit și prin port pentru câteva poze și micul dejun!
Fiind sfârșit de Octombrie, la 17:20 e deja beznă!
2. după ce-am intrat în Albania am făcut stânga spre Pogradec, în loc de dreapta spre Librazhd și Elbasan, iar asta a făcut să mergem pe SH75, un drum absolut superb, dar prost calitativ pe multe porțiuni, foarte virajat și de altitudine pe alocuri.
N-am mai ajuns la Sarandë în acea seară însă, credeți-mă, a fost o greșeală pe care n-o regret! Veți vedea motivul în pozele surprinse pe acest drum care, alături de Llogara Pass, a fost atracția principală a întregii călătorii.

Plecăm așadar de la cazarea din Ohrid, dar mai întâi spre port pentru a mai face câteva poze și a lua micul dejun.
Ceasul deja 10:30!
Ajungem în port, facem niște poze la statuie, apoi trag motocicleta mai aproape de zona cu terase și mergem la micul dejun! Mai pierdem astfel minim 40 de min și pe acolo și între timp se pune de-o ploaie bine rău de tot!
Echipamentul nostru de ploaie este înfășurat în husa motocicletei care-i pusă peste top-case.
Stăteam la micul dejun și ne holbam cu afara practic turna cu găleata... Decidem să continuăm așa pentru că se mai liniștise ploaia cât ne-am mai lungit noi cu cafeaua.
Dar nu am uitat că atașarea microfonului extern la cameră face ca aceasta să nu mai fie waterproof așa că, soluția mea a fost... plastilina!
Am înfășurat adaptorul și toate mufele aferente în plastilină și astfel camera a redevenit waterproof! De aici până în vamă nu sunt multe de spus, drumul e bun, traficul normal și n-am mai oprit deloc.
Până în vamă însă a fost o porțiune foarte virajată cu două benzi pe alocuri și asfalt foarte bun, prin pădure... foarte frumos.

Trecem de vamă și acum mai avem o altă problemă și anume, nu am LEKA, valuta albaneză. Și mă sincer îndoiesc că vom putea plăti în euro la benzinării. Sau poate o fi posibil însă nu vreau să risc, așa că întreb pe acolo unde pot schimba niște euro în lek.
În Macedonia n-am găsit LEK pe la nici o casă de schimb în Ohrid!
Găsesc pe cineva și schimb 50 de euro ca valutiștii în parcare. La câtă poliție era pe-acolo, m-am gândit că nu am primit bani falși. Și cursul a fost chiar bun.
Mi-am zis că în mod sigur valutistul nu mai apuca să facă business pe acolo mult timp dacă era țepar cu bani falși, deși, n-ai de unde să știi!

Am intrat în Albania!!
Nici nu intrăm bine că deja văd un loc frumos de poze... Ne continuăm drumul pe malul lacului Ohrid pe drumul SH3.
Din lipsă de spațiu pe hardisk-ul extern opresc filmarea după ce face o pauză de cafea la o terasă-restaurant după de trecem de Pogradec.

Imediat după Korçë, vom intra pe SH75, un drum absolut excepțional ca priveliști. Foarte prost pe alocuri, dar absolut de vis. Parcă mai poți ierta calitatea precară a drumului când mai la fiecare curbă vezi câte-un peisaj de rămâi fără cuvinte!
Adică luați de priviți: Acum nah, nu-i tot drumul prost ci câteva porțiuni și, dacă eram cu o motocicletă adventure, nici nu mai țineam minte că pe alocuri drumul a fost plin de gropi. Ajungem într-o localitate mică și ne gândim c-ar fi bine să mâncăm ceva. Tragem în fața unui mic restaurant și ne comandăm ceva de acolo. Plot twist: începuse să se înnopteze și noi mai aveam încă 150 de km până la Sarandë, destinația noastră planificată.
Kitty îmi spune că nu mai continuăm, ne oprim aici, să căutăm cazare. O susține și-o fată la o altă masă. Ne spune că drumul este foarte prost imediat ce ieși din localitate și că ar fi indicat să nu mergem noaptea pe acolo.
Fata a ajuns aici cu bicicleta, venind din direcția pe unde trebuie să mergem noi!
A doua zi am văzut cu ochii noștri că acel drum categoric nu se face pe întuneric!!

Gata, ne oprim aici! O întreb pe doamna care ne-a servit mâncarea dacă putem găsi ceva de cazare și ne spune bucuroasă ca are ea un apartament pentru noi... e chiar peste drum, e și pe Booking!
Ne uităm la poze și vedem că-i un apartament clasic cu două camere. Prețul cerut: 40 euro/noapte!
Ia Kitty pixul și scrie 30 pe caiețelul doamnei. "Ok"?
"Ok", răspunde aceasta!
Și uite așa ne-am trezit cazați la Leskovik, Albania într-un apartament autentic albanez! Așa se numește orașul!
A doua zi va fi una aventuroasă, dar asta rămâne pentru data viitoare!

Video de mai jos începe cu imagini din dronă a cetații lui Solomon din Ohrid, apoi continuă cu filmarea camerei unde-am fost cazați. Urmează drumul până la vama cu Albania și primele imagini atât din Albania cât și din Pogradec, primul mare oraș întâlnit în drumul spre Sarandë.
 

• Distribuie: