Cu Hayabusa pe Podul Galata din Istanbul

Cu Hayabusa pe Podul Galata din Istanbul

Intrăm în centrul orașului Istanbul cu aglomerația aferentă și ne îndreptăm spre un hotel ales cu câteva zile mai devreme.
Trafic, trafic și iar trafic. Fără loc de manevre, deși am mai reușit să mă mai strecor pe alocuri. În drum spre hotel, mi-am satisfăcut un vis recent și anume să merg cu motocicleta pe Podul Galata. Așa că l-am străbătut dus - întors:
Podul Galata dus
Podul Galata întors Și cum stăteam și mergeam, apoi iar stăteam îmi pornește ventilatorul la moto și observ că nu se mai oprește.
Mă uit și deja urcase temperatura peste jumate așa că decid să ma opresc, să las motocicleta să se mai răcească. Cei drept, simțeam și noi nevoia de o pauză.

Iau apă și suc, apoi stăm lângă trotuar să ne răcim.
Căldură mare.
Să fi stat 20 de min acolo. Ne reâncadrăm în trafic și după câteva viraje pe străduțele în care abia încape o mașina, ajungem la destinație.
De fapt, destinația era într-o zonă pietonală așa că a trebuit să ocolesc "ochiometric" până mai aproape.

Las motocicleta și nevasta într-un loc unde să nu încurce traficul și pornesc pe jos spre hotel. Surpriză: n-aveau camere.

Mă întorc la moto, văd ceva hoteluri și mai în spate așa că mă duc să întreb.
Așa l-am găsit p'ăsta până la urmă: 300 de lire pe noapte, cu mic dejun inclus situat foarte aproape de locul unde parcasem motocicleta.
Cam rustic, trosnesc podelele când mergi și ușa se închide doar dac-o trântești bine... dar, am decis să rămânem aici.
E prea cald să merg cu moto la cealaltă opțiune găsită c-o seară înainte.
Am coordonatele GPS, dar la ce trafic este în oraș... chiar nu vreau să mai plec de aici.
Motocicleta parcată chiar în fața hotelului Gândiți-vă c-am coborât de pe ferryboat la 13 și am ajuns la acest hotel la 16.
Ăsta trafic, nu ce-i pe la București.

Ne luăm camera în primire apoi mergem să mâncăm, si să ne plimbăm pe străzi până la Coloana lui Constantin.
Mai un ceai, mai un vitamin de pe stradă. Mai stăm pe o bancă și privim la lume.
Aglomerație de nici nu vă vinde să credeți. Foarte multă lume, care localnici, care turiști.

Ne întoarcem leșinați de oboseală la hotel și, până mă dezechipez de hainele de stradă, Kitty e deja în pat, la nani.
E ruptă de oboseală și ea. A stat cu inima cât un purice la ce trafic am avut parte azi.
Următoarea zi va fi una foarte lungă, însă pe jos.

• Distribuie: